De regulă, un astfel de post, ar fi scris în engleză. Însuși faptul că scriu în română mă sperie. Prin urmare, be afraid.

M-a întrebat cineva de curând care este prioritatea mea pe termen scurt. I-am răspuns că redescoperirea mea.

Nu sunt neaparat pierdută ci doar detașată de anumite părți de-ale mele. Și vreau să gasesc lipiciul care să le pună la loc cum trebuie. Lipiciul la care mă gândesc eu este o formă de exprimare.

Vreau să creez ceva care să exprime lucruri nespuse și chiar negândite, dar simțite. Insist… să gasesc lipiciul care să-mi reatașaze părți pierdute din mine. Continue reading →

M-a stragulgerat un gand scurt dar care nu incape in cele 140 de caractere de twitter, nu merge ca status update pe Facebook, nu poate fi condensat intr-un citat pe tumblr asa ca nu-mi ramane decat sa-l pun pe blog.

Stiti cum se zice ca stomacul se mareste, respectiv se ‘ingusteaza’ in functie de cat si ce mananca o persoana, cat de des etc.

Astazi m-a strafulgerat un gand ca este cam la fel si cu relatiile interpersonale, cu apropierea fata de oameni, cu sentimentele. Cand ne lipsesc anumite sentimente, nu le resimtim o perioada indelungata ajungem sa credem ca putem si fara ele sau mai rau, ca suntem incapabili sa le mai simtim. Continue reading →