Oamenii sunt un drog, actiunile lor sunt mai puternice decat heroina pentru ca dau dependenta si asa cum te pot face sa zambesti si sa te simti fericit te pot omora, in interior. Ma declar dependenta de ei, am nevoie zilnic de o doza de zambete, de imbratisari si pupici. Zilnic ofer la randul meu doze mici, dar puternice.

Mereu mi-a placut sa fiu inconjurata de oameni, ma simt foarte bine cand cei din jurul meu imi zambesc si ma fac sa ma simt bine, dar am si momente in care compania lor este mult prea mult pentru mine. Nu cred ca o sa mai vreau vreodata sa locuiesc cu alte persoane in aceeasi casa si nici la camin nu vreau sa merg pe parcursul facultatii. Poate pierd niste momente frumoase dar nu vreau sa impart cei patru pereti cu nimeni.

Ma atasez foarte repede de oameni si chiar daca poate nu stiu sa imi arat afectiunea, iubesc si respect, am incredere si de multe ori sunt ranita dar iert repede si am foarte multa rabdare, caut mereu partea buna in oameni si ma concentrez asupra ei. De ziua mea mai vreau o doza, cum multe imbratisari si multe zambete.

Multumesc din sufletel celor care-mi sunt aproape mereu si ma iubesc. Sa ma iertati de va gresesc, nu o fac intentionat.

Astazi spunea Grapefruits ca e minunat sa sti ca cineva te iubeste, ca ii e cuiva dor de tine, dar ce te faci atunci cand sti ca esti o povara pentru persoana pe care tu o iubesti? Ce faci atunci cand sti ca cel iubit iti zambeste si in mintea lui e cu totul altceva? E cel mai frumos sentiment sa sti ca tu esti motivul fericirii cuiva si cel mai dureros sa sti ca pentru acel cineva tu nu esti un motiv de bucurie, ci doar “ceva ce trebui sa indure”.

Astazi am aflat niste lucruri care m-am tulburat, la care nu ma asteptam acum pentru ca totul era frumos in aparenta. Prea frumos sa fie adevarat. Ati avut 19 ani si stiti cum e sa iubiti la varsta asta, cat de frumoasa vi se pare viata si cat de roz e. Eu nu o vad prea roz, nici macar rosie nu este. Au existat persoane care mi-au spus ca ceea ce simt eu nu e iubire, ca la 19 ani nu poti sa iubesti. Si ce iti pasa tie care sunt sentimentele mele, te incalzeste cu ceva ca mie mi se pare ca iubesc sau iubesc cu adevarat? Stiti care e cel mai urat lucru la 19 ani? Sa te prefaci ca esti ok pentru ca asta vor ceilalti sa auda.

Nu imi plac persoanele care rad de sentimentele mele, din tot felul de motive absurde. Atata timp cat pentru tine nu simt nimic, nici macar prieteni nu suntem ar fi bine sa nu mai faci pe zmeul si sa taci. Sunt om si am sentimente. De ce judecam? De ce judecam sentimentele altora? Pentru ca noi nu le-am simtit inca? De ce nu putem sa vedem cat de frumos e zambetul unei persoane atunci cand iubeste? De ce sunt oamenii rai? De ce eu sunt rea uneori? De ce…de ce?

Mi-am dat seama ca oricat as incerca sa fiu draguta sa ma inteleg cu unii oameni ei continua sa ma calce pe coada crezandu-se zmei. O sa zburati intr-o buna zi daca va tot umflati in pene, dragi mei;)

Am fost un copil prostanac (nu ca acum as fi altfel)..credeam ca tot ce zboara se mananca.Acum parca mi-am mai revenit putintel.

Cand eram mica credeam cu tarie ca exsita Mos Craciun (si acum cred ca exista,dar nu va spun:p).Zilele trecute,stand de vorba cu mama despre Sarbatori mi-am amintit o intamplare destul de haioasa.

Imi doream foarte mult sa merg cu colindul ( prin acele parti, se merge la 12 noaptea ) si fiind mititica nu ma lasat singura.Stiu ca era cea mai mare bucurie cand venea 23 decembrie, si mergeam sa cumparam covrigi si biscuiti…yummy, nu rezistam fara sa nu fur cateva. Prima data am cand am mers cu colindul, am mers cu unchiul meu.Ca sa faca fata celor aproximativ 4 ore de mers pe jos,prin zapada si frig mama m-a trimis la culcare, si m-am dus fara sa comentez pt ca stiam ce ma asteapta dupa.

Se obijnuia sa primim cadourile in seara aceea ( Mosului ai eram mai usor sa le puna sub brad cand nu eram noi acasa:P ) si atunci am primit o pereche de ghete negre, de care am fost foarte incantata, numai ca bucuria aceasta a disparut cand unchiu mi-a spus ca Mosu’ a venit a intrat in casa si a mancat , au stat de vorba..si venise cu sania lui cu reni.Va dati seama cat de suparata am fost ca mama nu ma trezise sa il vad pe Mosu’ 🙂 ).

Am fost botoasa cateva zile,ca nu l-am vazut, ca nu i-am vazut sania…si acum sunt suparata:)