I’m into DJs

Imi place la nebunie sa dansez. Din pacate dansez prea rar… Dansul este una dintre cele mai mari placeri ale mele si cea mai placuta forma de exprimare. Ce nu pot zice live sau aici pe blog, sigur zic pe dancefloor. Doar ca acolo nu ma poate “citi” nimeni. Poate doar un alt pasionat de dans.

Este unul dintre motivele pentru care pana nu demult eu tot speram sa gasesc in cluburile pe unde mergeam pe cineva cu care sa “comunic” prin dans. Sa danseze cel putin la fel de nevrotic ca si mine, sa simta muzica pana-n oase si mai ales… sa-mi faca fata pe ringul de dans. Trebuie sa precizez ca pentru mine dansul in doi este o competitie.

Am realizat de curand ca de fapt eu cu DJ-ul am treaba. Nu cu unul anume ci cu cel care are la un moment dat aceasta pozitie privilegiata intr-un club. De ce? In primul rand pentru ca EL este cel care pune muzica. Muzica pe care eu o simt, mi-o insusesc si reflectez prin dans ce mi-a imprimat ea mie. Daca DJ-ul alege muzica in asa masura incat sa-mi intretina starea de extaz, inseamna ca-si face treaba bine.

Mai mult, atunci cand dansez incerc sa-i transmit mesaje legate de muzica ce o pune (daca-mi place sau nu, daca ar fi cazul sa schimbe ritmul samd) si sper ca EL va observa ca de fiecare data cand schimba ritmul, cand se face trecerea intre track-uri imi schimb si eu miscarile.

Sa fie oare acesta motivul pentru care la un moment dat chiar m-am promis unui DJ? N-a fost sa fie si nici macar nu m-a vazut dansand pe muzica lui… dar ar fi fost interesant, sunt convinsa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *