Apasati pe X pentru deblocare

De multe ori mă trezesc gândindu-mă la tendința noastră de a rămâne blocați în anumite momente ale vieții noastre. Ne place să tergiversăm, să amânăm momentul următor… uneori de frică, alteori în speranța că dacă-l prelungim suficient momentul respectiv va redeveni real.

Toți suferim dezamăgiri. Sau trăiri intense ce ne aduc senzații aproape incomparabile.

NU voi susține că eu am soluția ideală. Cei ce mă cunosc „îndeaproape” știu că am și eu procesul meu de a trece peste un moment. De regulă se concretizează prin a mă plânge foarte mult, foarte intens și foarte zgomotos (în sinea mea, prin monologuri purtate, prin acțiunile întreprinse – pagina de Facebook pentru Igor este un exemplu în acest sens, prin tweeturi și status update-uri etc). Admit că încă îmi este dor de Igor. Îmi pare în continuare rău că am rămas fără el. Dar după ce l-am plâns intens vreo 2 săptămâni, am început să mă bucur de Inga. Și, da, o butonez toată ziua, dependentă cum sunt. 😀

Ideea este că exteriorizez la maxim nemulțumirea/trăirea. Și pe urmă mă calmez și începe să-mi treacă și încep să mă pregătesc pentru alte momente. Iar momentele acelea vin, bune sau rele, și mă bucur de ele pentru simplul fapt că acesta este cursul existenței.

E păcat să uităm că viața e alcătuită din mai multe momente, nu doar din unul singur, indiferent ce bucurii sau dezamăgiri ne-a adus acesta.

If you are stuck, get over yourself!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *